Peltea/jeleu de gutui

Va aduceti aminte camera aceea, a bunicilor de la tara, care mirosea iarna a gutui si a mere? Era o camere rece ca o pestera, nelocuita, neincalzita. Cea mai buna camera din casa, cu cea mai frumoasa mobila si cu covoare pe care nu aveai voie sa calci. Eu ii ziceam „camera de tinut“. Pentru ca acolo se tineau toate comorile casei:  zestre, ciocolata, cadouri pentru Craciun etc. Era o camera pentru musafirii de la oras, pentru primit popa de sarbatori, pentru oftica vecinilor. Cred ca la tara, „camera de tinut“ era un etalon al bunastarii sociale, si probabil ca mai este si in ziua de azi.
Dar sa revin la parfumul gutuilor care-ti umplea hainele, daca te furisai pe-acolo (ca nu prea era voie).  De ce mirosea acolo a gutui si cateodata a mere. Pentru ca fructele se pastrau aliniate soldateste pe dulapurile din camera asta. Si puteau sta acolo pana-n primavara ca era atat de frig incat n-aveau cum sa se strice. De fapt in camera aia timpul incremenea. Asa cum lasam camera cand plecam dupa sarbatorile de iarna, asa o gaseam cand reveneam dupa jumatate de an, in vacanta de vara. Nici un fir de praf in plus sau in minus.
Din gutuile astea se facea …de obicei, in preajma sarbatorilor, un jeleu minunat, sau peltea cum se mai spune pe la noi, prin banat. Unde s-au dus vremurile acelea? cand se faceau aceste minunatii in casa, cand afumatura era facuta cu fum, cand dulceata era facuta doar cu fructe si zahar…. Nu ca nu s-ar putea face si acum, dar cred ca comoditatea e de vina. E mai simplu sa cumperi totul gata facut. Numai ca in felul asta nici nu prea sti ce mananci. De exemplu…pelteaua asta! N-am facut-o eu. A facut-o bunica-mea.  Si mi-a si explicat cum se face,  ca sa va pot povesti si voua. Ca de obicei, retetele ei nu sunt exacte, dar inca n-am gresit ici una dupa indicatiile ei.
Ingrediente
gutui
zahar
putina apa
nuci
De obicei pelteaua se face din resturile care raman dupa ce se face compot sau dulceata de gutui. Adica din cotoare si coji. Ei bine, bunica-mea nu! Ea face pelteaua din pulpa fructului, ca si cum ar face un compot mai scazut. Asadar se curata gutuile, se taie felii subtiri si se pun la fiert in apa cat sa le acopere. Se adauga zahar dupa gust, in caz ca vreti ca pelteaua sa fie acrisoara sau mai dulce. Se fierbe totul la foc mic, pana cand gutuile se inmoaie si apa scade. Trebuie amestecat destul de des, asa ca nu o pierdeti din ochi. Cand gutuile incep sa se zdrobeasca si apa s-a transformat in sirop, luati totul de pe foc si pasirati, pana obtineti o compozitie de consistenta unui sos. Turnati aceasta compozitie in forme  (boluri). Optional, in peltea se pot pune nuci, migdale sau alune prajite. Se otrivesc perfect.
Pofta buna!
P.S. Peltea, am vazut de cumparat la taranii din piata, cu 30 de lei kg, iar gutui am vazut cu 8 lei kg, dar in supermarket. In piata s-ar putea sa fie mai scumpe, dar cu miros si gust.