
Sunt putine alimentele care nu au termen de valabilitate, dar exista. Desigur, pe orice ambalaj, veti gasi termenul de valabiliatate, pentru ca producatorii sunt obligati sa il afiseze. Totusi, calitatealor va depinde foarte mult de modul in care sunt pastrate, dar in special de gradul de umiditate la care sunt expuse. Ideal ar fi ca oricare dintre ele se patreaza in locuri uscate, cateva din acestea sunt:
1. Sarea – de la cea mai banala sare de masa, la cea mai scumpa, de toate culorile si de orice provenienta, sarea nu se va strica niciodata.
Cum se pastreaza: intr-un loc racoros si uscat.
2. Orezul- Pastrat in conditii optime, ferit de insecte sau alti daunatori, orezul contine o cantitata infima de apa, si nu se strica si nu putrezeste.
Cum se pastreaza: intr-un loc racoros si uscat, de preferinta intr-un recipient inchis.
3. Mierea- Mierea este un zahar care contine de asemenea foarte putina apa, iar bacteriilor care ar putea sa o strice nu le place acest mediu. Ea isi poate schimba consistenta sau culoarea, insa in timp.
Cum se pastreaza: intr-un loc racoros si uscat, intr-un recipient inchis etans.
4. Zaharul (alb, brun, praf, cubic, etc) zaharul nu este nici el un mediu favorabil bacteriilor, deci nu se poate strica.
Cum se pastreaza: intr-un loc racoros si uscat, intr-un recipient inchis etans.
5. Sosul de soia- se pare ca nici sosul de soisa nu se strica daca sticla daca este pastrat nedesfacut, in sticla origonala, inchisa etans.
6. Otetul – Otetul se pastreaza oricat, atat vreme cat sticla nu este deschisa. Nici atunci nu se va strica, ci doar se va evapora.
7. Bauturi alcoolice tari (wiskey, vodka, tuica, palinca, rachiu)- In functie de sortiment, unele bauturi tari vor fi mai bune daca sunt pastrate timp indelungat, iar altele isi vor pierde din aroma sau isi vor schimba culoarea. Niciunele insa nu se vor strica.
Cum se pastreaza: intr-un loc racoros si uscat, intr-un recipient inchis etans.
Branza Halloumi este un tip de branza asemanator la textura si gust cu mozzarella, originara din Cipru si foarte raspandita in Grecia si Turcia. Este preparata printr-un procedeu special, din lapte de oaie si capra, uneori si de vaca si are un punct de topire mult mai ridicat decat al branzei obisnuite. Acest lucru o face perfecta pentru gratar si alte retete care presupun gatirea ei directa.
Eu am pregatit-o destul de simplu, la gratar, si am servit-o cu ceva cruditati: salata, ardei rosu, ceapa, ridichi, seminte de pin putin prajite.
Branza am prajit-o simplu, la gratar. Am incercat si la gratarul cu carbuni (unde a iesit mult mai buna, dar unde nu am facut poze) si la tigaia grill (ceea ce vedeti in fotografiile alaturate).
Am incins bine tigaia grill si am uns-o cu putin ulei. Am pus branza pe grill-ul incins si am lasat-o nemiscata timp de 1 minut pe o parte si apoi, inca un minut pe cealalta parte. Daca o ridicati prea devreme, inainte sa faca crusta, va ramane putin lipita de gratar, asa ca aveti rabdare.
Am presarat si putin oregano uscat deasupra, la final, asa, de dragul aromelor grecesti.
Se serveste imediat.
Pofta buna!

Articolul despre eticheta si bune maniere de astazi va fi mai scurt, dar folositor, sper eu.
Vom vorbi despre ce facem atunci cand ni se serveste un fel de mancare despre care nu stim cum se mananca. Un fel de mancare pe care nu l-ati mai mancat pana in acel moment, sau din care nu ati mancat niciodata in public. Vorbim despre un fel de mancare despre care nu stiti cu se ustensile se manaca… sau nu stiti care parti se manaca din ea.
Nu-i nicio rusine. Exista o prima data pentru orice fel de mancare.
Asadar, daca vi se servesc astfel de mancaruri, aveti trei posibilitati:
1. Asteptati sa manance altcineva primul si luati-va dupa el.
2. Intrebati pe cineva apropiat cum se manaca (cu mana sau cu furculita, de exemplu)
3. Evitati sa mancati acel fel de mancare.
Sau riscati sa pareti ca Mr. Bean : 🙂
Conopida la cuptor este foarte usor de facut si este buna ca si garnitura sau simpla, ca si fel principal. Este foarte usor de facut si o idee buna daca vreti sa mai schimbati meniul.
Ingrediente
1 kg conopida
200 g smantana grasa
putin pesmet
putin unt
cascaval
branza telemea (sau orice fel de branza va place)
sare (daca mai este nevoie) si piper dupa gust
Conopida se curata de tulpina mai groasa si de frunze si se spala bine. Se imparte in buchetele, care se fierb in apa cu sare pana se inmoaie – cam 15 minute. Se strecoara de apa si se pune intr-o tava cu hartie de copt sau intr-un vas ceramic uns cu unt. Se adauga smantana si branzeturi dupa gustul fiecaruia si in cantitatile pe care le doriti. Se asezoneaza cu sare si piper dupa gust. Se presara putin pesmet deasupra si se da la cuptor la foc mic intre aproximativ 30 de minute sau pana cand face o crusta aurie.
Se serveste cu extra-smantana deasupra 🙂
Pofta buna!



Pe de alta parte, nu este un produs vegetal, asa cum ati putea crede, ci un produs de origine animala. Gelatina este acea substanta care face ca raciturile bunicilor sa se inchege, fara sa aduage nimic in plus in fiertura. Ea este continuta in oasele, tendoanele si pielea animalelor. Gelatina alimentara care se comercializeaza la noi este extrasa din oase si tendoane de vita si se comercializeaza sub forma de granule, fulgi sau foite deshidratate, fara gust sau miros, care absorb foarte multa apa. Gelatina deshidratata nu este solubila in apa rece ci doar in apa calda. Pentru a o prepara este cel mai bine sa urmati instructiunile de pe ambalaj.
