








Imi aduc aminte ca acum vreo 15 ani, am mancat pentru prima data, tiramisu facut de mama, care primise reteta de la o prietena. Auzisera ele de mascarpone, dar cum pe la noi nu se gasea, au facut-o fara, doar cu oua si frisca. In fine, chiar si asa, numai aducand a tiramisu, prajitura mi s-a parut delicioasa. De atunci am mancat-o in nenumarte variante si aproape intotdeauna cu frisca. Sigur, am mancat tiramisu si pe la restaurante sau cofetarii, dar fara nici o legatura cu cel original, facute din prafuri instant.
Tiramisu sau Tiramesu este, probabil cel mai cunoscut desert italian. Am vrut sa il fac ca la carte, de aceea am citit o gramada de articole si am rasfoit o multime de site-uri italiene. Ideea pe care am retinut-o este, ca la origini, tiramisu nu continea frisca. Asta e o chestie mai noua. De asemenea, crema se facea doar cu oua crude si mascarpone. Piscoturile erau, desigur facute in casa, sau erau inlocuite cu alte aluaturi, cum ar fi panettone. Crema era in unele cazuri (atunci cand nu era destinata copiilor), aromata cu vin de Marsalla, cognac sau rom.
O reteta anume, mi-a fost greu sa gasesc, dar facand o medie a tot ceea ce am citit, am ajuns la urmatoarea concluzie: la 250 de g de mascarpone, avem nevoie de 2 oua si 50 de g de zahar. Cam asta ar fi cantitatea ideala. Este foarte usor de preparat si trebuie sa va spun ca nu se compara cu nici o reteta de tiramisu pe care am gustat-o pana acum. O declar cea mai si cea mai dintre toate retetele de tiramisu.
Ingrediente:
500g mascarpone
2 pachete X 200g piscoturi (am folosit doar un pachet si jumatate)
4 oua
100 g zahar
2 lingurite cacao
200 ml cafea espresso tare
Este ideal ca toate ingredientele sa fie de cea mai buna cantitate. Acuma, in Romania, n-o sa gasim, probabil niciodata mascarpone proaspat, deci trebuie sa ne multumim cu variantele super-pasteurizate.
Incepeti prin a pregati o cafea tare, fara zahar. Este ideal sa folositi o cafea de foarte buna calitate. Cafeaua se lasa la racit, iar apoi se pregateste crema.
Ouale se separa. Galbenusurile si zaharul se mixeaza pana obtinem o crema omogena, de culoare foarte deschisa. Se poate amesteca si cu o lingura de lemn, dar dureaza mult mai mult.
Adaugati toata cantitatea de mascarpone si mixati in continuare, pana obtineti o crema densa. Aici , daca doriti puteti sa va opriti cu preparatul cremei, dar in vechile retete, de cele mai multe ori se folosea si albusul de ou, pentru ca(!) crema sa fie mai usoara si mai multa.
Albusurile, la temperatura camerei, se bat pana obtinem o spuma consistenta, care nu se desprinde de pe tel. (nu folosesc mixerul la spuma si adaug intotdeauna un varf de cutit de sare).
Crema de oua si mascarpone, se incorporeaza incet, cate o lingura, in spuma de ou, amestecand cu grija, de jos in sus. Apoi, crema se pune in frigider, pana pregatim piscoturile.
Piscoturile se inmoaie in cafea. Aveti insa grija, sa nu le imbimbati prea tare. Eu am pus putina cafea intr-o farurie intinsa si am inmuiat piscoturile cate o fractiune de secunda pe fiecare parte. Se aseaza apoi pe un platou, daca vreti sa arate superb, sau intr-o caserola sau tava cu margini inalte, daca vreti sa fie mai comod.
Peste primul strat de piscoturi turnati jumatate din crema. Adaugati un alt strat de piscoturi, apoi din nou crema. Deasupra se pudreaza cu cacao. Se lasa in frigider cateva ore, daca rezistati tentatiei.
Cam asta ar fi reteta clasica de tiramisu.
Pofta buna!


Întotdeauna, pregătitul sendwich-ului pentru școală este o provocare. În fiecare zi, trebui să inventezi ceva nou. Altfel după câteva zile de mâncat aceeași pâine cu salam, copilul, nu va mai mânca și în cel mai fericit caz îl va aduce înapoi acasă, ori îl va arunca. Prăjiturelele ambalate, biscuiți sau napolitanele nici nu intra în discuție. Ele n-au ce căuta în pachetelul pentru școală. Nici măcar în cel pentru servici. De asemenea, nu mă înnebunesc nici după cremele de brânză sau de unt, gata preparate, cu termene de valabilitate de 6 luni. Nu zic, că nu-i comod. Dar dacă ma gândesc la tonele de conservanți și substanțe necunoscute pe care le conțin, mai bine îmi răpesc 10 minute din timp pentru a prepara o astfel de cremă în casa, din ingrediente proaspete. Este foarte ușor de preparat și chiar puteți să îl condimentați pe gustul vostru.
Aceasta crema de branza este foarte gustoasa si poate fi servita si ca aperitiv. O puteti folosi pentru a umple rosii sau ardei, sau o puteti servi la micul dejun, pe paine prajita. O alta varianta a acestei creme, condimentata in alt fel, o puteti gasi aici.
Ingrediente:
250 g branza dulce de vaca
50 g unt
50 ml smantana
o mana de marar tocat marunt (puteti inlocui cu patrunjel, de ex.)
o lingurita de ceapa rasa fin
sare, piper, dupa gust

Daca chiar vreti sa iasa o crema perfecta, atunci va sfatuiesc sa preparati voi insiva branza . Nu-i greu deloc. Trebuie doar sa incercati. Daca nu aveti chef sau timp, atuci este foarte buna si branza pe care o puteti cumpara de la piata sau din supermarket. Mie imi place s-o aleg pe cea care are termenul de garantie foarte mic. Adica maxim, cateva zile.
Toate ingredientele se pun intr-un vas, se amesteca bine cu o furculita. Nu necesita mixer. Se serveste imediat, dar se poate pastra si in frigider, cateva zile.
Pofta buna!

Ce bine ca s-a mai racorit afara si putem face prajituri in voie, fara sa facem soc termic!!!! N-am mai facut prajituri, de ceva vreme, si asta a fost prima alegere a Mayei pentru toamna asta. Nu pot sa va povestesc cat e de buna… Daca va place ciocolata… musai s-o incercati!!!! Este un fel de brownie, dar are si praf de copt si este mult mai usoara si mai fina. Si pe deasupra este si super-usor de facut si nu necesita cunostinte de cofetar.
Ingrediente:
pentru blat
250g faina
370 g zahar
1 plic de praf de copt
3 oua
250 ml lapte
250 ml ulei
1 budinca de ciocolata
50 g cacao
putina zeama de lamaie pentru stins praful de copt
pentru sos
150 ml lapte
100 g ciocolata amaruie
1 lingura cacao
2 linguri de zahar sau dupa gust
Fulgi de migdale sau migdale maruntite pentru decor
Modul de preparare este cum nu se poate mai usor,si am sa vi-l explic imediat, dar prima data vreau sa vorbim putin despre praful de copt. Nu vreau sa fac nici reclama si nici antireclama, dar nu-mi place sa folosesc o anume marca foarte celebra pe la noi, Dr. O…. asta pentru ca daca pui plicul intreg, prajitura va avea un gust intepator si putin iute, iar daca pui mai putin nu creste suficient.
Am tot testat si am ajuns la concluzia ca cel mai bun este, sau ma rog, cel care mi s-a potrivit mie, praful de copt Cosmin. Asa ca daca vedeti in retetele mele ca trebuie sa puneti 1 plic de praf de copt, inseamna ca am pus praf de copt Cosmin. Pentru altele nu garantez gustul prajiturii.
De asemenea, am mai folosit o marca germana care se gaseste prin Arad, produs si ambalat in Germania, dar din care pun doar un varf de cutit, in loc de un plic. Bun, Acum ca am lamurit problema asta, sa va povestesc despre prajitura:
Intr-un bol pentru mixer punem toate ingredientele pentru blat, inclusiv praful de copt stins cu putina zeama de lamaie, sau putin otet. Mixati bine, la viteza maxima, pana compozitia se omogenizeaza. Turnati intr-o tava unsa cu ulei si tapetata/ pudrata cu faina (eu am folosit o tava rotunda cu diametrul de 28 cm). Dati la cuptorul incalzit in prealabil, la foc mic.
Dupa vre-o 15 minute verificati prajitura si intoarceti tava, ca sa se coaca uniform. Eu am tinut-o la cuptor vre-o 30 de minute, dar asta depinde de cuptorul fiecaruia. Este gata cand nu se mai misca ca o gelatina daca o scuturati si se crapa putin la mijloc.
O scoateti din cuptor si o lasati sa se raceasca putin. Eu am mutat-o in alta tava, pentru ca nu imi place sa tai cu cutitul in tavile, tigaile sau oalele de teflon. In timp ce prajitura este la cuptor, pregatim sosul, care si el, se prepara cum nu se poate mai simplu.
Puneti pe foc mic, oala cu lapte. adaugati ciocolata, cacao si zaharul si amestecati pana se topesc toate si se omogenizeaza. Daca este nevoie, mai adaugati putin lapte. Nu trebuie sa preparati sosul pe aburi, daca amestecati in el tot timpul. La final il turnati peste prajitura. Ornati cu fulgi de migdale sau cu migdale maruntite. Se pot inlocui cu nuca, alune sau ce vreti voi. Imi aduc aminte ca de cateva ori am pus deasupra, inainte sa torn sosul si niste visine. A iesit immmmmmmmm! Super!
Pofta buna!




Pentru ca incepe scoala, Maya si Diana s-au gandit sa va faca cadou un orar care sa va aminteasca de vara si de vacanta. Chiar daca veti fi ocupati cu invatatul, nu uitati sa mancati in fiecare zi fructe si legume proaspete. Va dorim un an scolar frumos si cu rezultate bune la inavatatura.
Pentru a-l putea printa la marimea originala (A4), click pe imagine.


