Bucătar Maniac • GATESTE CU PASIUNE

Cele mai noi rețete

Aluat pentru pizza

13 noiembrie 2010 by Cristian Borod

As mai adauga, la acest titlu „sau aluat de paine“ pentru ca l-am folosit la paine si a iesit extraordinar. M-am gandit ca ar fi util sa postez aceasta varianta pentru aluat de pizza, separat, in caz ca aveti nevoie de ea, sa o gasiti usor, in sectiunea de link-uri „Pizza si paste“ de pe bara din dreapta a blogului.
Este vorba despre o reteta a lui Jamie Oliver, cu nimic speciala la prima vedere. Adica, contine apa, faina si drojdie ca orice reteta de pizza. Cred insa ca proportia cantitatilor conteaza foarte mult pentru un rezultat excelent. Asa ca ar fi bine sa respectai cantitatile, daca doriti sa va iasa asa.
Din jumatate din cantitatea de mai jos, mie mi-au iesit 3 pizza mari, iar din cealalta jumatate mi-a iesit o paine de marime medie.

Ingrediente
1 kg faina 00
650 ml apa calduta
4 linguri ulei de masline
1 lingura rasa de zahar
1 lingura rasa sare
14 g drojdie uscata
(inca o mana de faina pentru blatul de lucru)

Drojdia am inmuiat-o cu putina apa calduta si am adaugat si zaharul. Faina, am cernut-o impreuna cu sarea. Am adaugat drojdia, uleiul de masline si apa in mijloc si am amestecat cu mana, din interior spre margini (intr-un vas) pana ce aluatul a inceput sa se lege. L-am turnat pe blatul de lucru pudrat cu faina si l-am framantat sanatos, pana am obtinut ceea ce vedeti mai sus. L-am impartit in doua. O bucata am folosit-o la paine, iar pe cealalta la pizza.

Am lasat aluatul sa dospeasca vreo ora, intr-un loc caldut, intr-un vas, acoperit cu un prosop.
Dupa timpul de dospit, aluatul aproape ca si-a triplat volumul. L-am rasturnat din nou pe blatul de lucru si l-am mai framantat putin pentru a elimina aerul. L-am impartit in bucati pe care le-am intins cu sucitoarea, in forma tavii de pizza, la grosimea dorita. Mie imi place ca blatul de pizza sa fie ca mai subtire, dar voi puteti sa il faceti cat de gros doriti.
Umpleti pizza cu ce doriti.
Pofta buna!

Salate

Salata de sfecla rosie cu hrean

12 noiembrie 2010 by Cristian Borod

Ne-am cam saturat de muraturile obisnuite: castraveti, gogosari, ardei cu varza etc… . Am gasit sfecla rosie la piata si am cumparat cateva bucati. De obicei, salata asta nu o pregatesc pentru conservare. Sfecla rosie se gaseste aproape tot timpul anului si o pot pregati imediat, doar atunci cand avem nevoie. Salata de sfecla rosie este foarte usor de facut. De aceea nu cred ca merita sa o cumparati gata facuta, in principal, pentru faptul ca este saturata de conservanti si alti aditivi alimentari.

Ingrediente: 2-3 bucati sfecla rosie seminte de chimen hrean ras sare otet

Este recomandat sa alegeti sfecla mai mica, pentru ca se fierbe mai usor. Se spala foarte bine si se pune la fiert in multa apa, cu tot cu coaja. Nu trebuie taiate in doua sau in patru, pentru ca isi pierd din gust si savoare. Se lasa la fiert sub capac aproximativ 3 ore, in functie de dimensiuni. Sunt gata cand furculita trece usor prin ele. Se lasa la racit si apoi se curata de coaja. Se taie cubulete, baghete, rondele sau cum doriti. Se pot da prin razatoare daca asa va place. Se face un dressing din apa, sare, otet, chimen. La o cana de apa, se pune o lingurita de sare, 3 linguri de otet (eu folosesc otet de mere) si cateva seminte de chimen. Se amesteca bine, se toarna peste salata. Daca doriti, puteti adauga si hreanul odata cu dressing-ul, dupa gust. Mie imi place sa il adaug in momentul servirii pentru a-si pastra culaoarea si aroma intacte. Salata de sfecla rosie se poate pastra pentru cateva saptamani intr-un borcan inchis ermetic, in frigider.

Pofta buna!

Carne de porc

Medalion din muschi de porc cu sos de gorgonzola

10 noiembrie 2010 by Cristian Borod

V-am promis zilele trecute ca va povestesc pentru ce am facut sosul de gorgonzola. Parfumul carnii de porc, pe gratar sau in tigaie, nu se compara cu nimic. Ca-i ceafa de porc, ca-i cotlet sau muschiulet… daca sunt facute cum trebuie, toate sunt excelente, si toate merg cu sosul de gorgonzola.

Ingrediente

1 muschi de porc (muschiulet)

sare, piper alte condimente dupa preferinta

1 lingura de ulei

sos de gorgonzola (reteta aici)

Am taiat muschiul de porc felii groase de cam de 2 cm. (l-am spalat cu apa rece in prealabil). L-am asezonat cu sare si piper. Am pus feliile in tigaia foarte incinsa cu putin ulei. Le-am lasat 3 minute pe o parte. Dupa ce le-am intors fara sa le impung cu furculita (ca sa ramana cat mai suculente), le-am mai lasat 2 minute pe cealalta parte. Pe langa sos, am mai pus pe farfurie si o garnitura simpla de orez basmati ( poate sa fie orice fel de orez) cu morcovi si unt.

Pofta buna!

Sosuri

Sos de gorgonzola

8 noiembrie 2010 by Cristian Borod

Mananc toat porcariile de branzeturi, mucegaite si imputite. Asa zice Diana, care nici nu vrea sa auda de branzeturi cu mucegai. Cand ma vede in supermarket la raionul de branzeturi face niste mutreee. Zice ca imput frigiderul! Ce sa-i faci! Gusturile nu se discuta. Am incercat sa-i dau sa guste blue cheese, camembert, gorgonzola, etc dar raspunsul a fost acelasi: bleah! Nu-i palce si pace! eu cu Maya, in schimb, mai savuram cate o delicatesa din asta.

Ingrediente:

2 linguri de unt

2 linguri de smantana grasa

50 g gorgonzola

50 ml lapte

Am topit untul intr-o tigaie antiaderenta. Am adaugat smantana si laptele. Cand compozitia a inceput sa dea in clocot am adaugat si branza gorgonzola, bucatele mici. Am amestecat inca putin pana totul s-a topit si s-a omogenizat. Si gata sosul. Eu l-am servit cu carne de porc, dar merge cu orice: vita, pui, paste, mamaliga, sau ce va place voua. O minunatie de sos! Nu este nevoie de alte condimente pentru ca gorgonzola este suficient de aromata si sarata. Daca va place puteti sa adaugati la final, frunze de salvie sau busuioc.

Pofta buna!

Prăjituri

Prajitura cu lamaie

6 noiembrie 2010 by Cristian Borod

Mmmmm ce buna a iesit prajitura asta si cat este de usor de facut! Pufoasa, usoara, moale, umeda… inca vorbesc despre prajitura :P… putin acrisoara si aromata…Genul de prajitura pe care o ascunzi cand ai musafiri :))))!

Ingrediente:

3 oua la temperatura camerei

150 g unt la temperatura camerei

150g zahar

175 g faina

125 ml lapte la temperatura camerei

2 plicuri zahar vanilat

o lingurita rasa praf de copt (eu folosesc Cosmin)

jumatate de lingurita rasa bicarbonat de sodiu alimentar

50 ml zeama de lamaie (o lamaie si jumatate am stors eu)

coaja rasa de la doua lamai mari

pentru glazura:

5-6 linguri de zahar

Dupa cum v-ati dat seama, toate ingredeintele trebuie sa fie la temperatura camerei. Prima data se amesteca bine cu mixerul, untul si zaharul (inclusiv zaharul vanilat), pana se transforma intr-o crema pufoasa. Se adauga pe rand, cate un ou si se mixeaza in continuare. Se adauga faina si laptele, impreuna cu praful de copt si bicarbonatul. (am folosit putin din lapte pentru a stinge praful de copt si bicarbonatul). Se mixeaza in continuare pana ce compozitia se omogenizeaza. La sfarsit se adauga zeama de lamaie si coaja de lamaie rasa foarte fin. Se mai mixeaza putin pana se amesteca totul. Compozitia se toarna intr-o tava unsa si tapetata cu faina. (eu am folosit una cu gaura in mijloc) Se da la cuptorul preincalzit la foc cat mai mic pentru aproximativ 25 de minute. Cuptorul meu arde destul de tare, asa ca am preferat sa o pun pe ultimul raft de sus, cu inca o tava dedesubt. Cu toate astea, cand am scos-o din cuptor am avut impresia ca s-a cam ars. M-am linistit insa cand am tait-o si am gustat-o. Cred ca asa trebuie sa fie culoarea ei. Probabil ca se caramelizeaza niste treburi acolo, de aceea se rumeneste asa de tare. Mai putin de atat nu puteam sa o las in cuptor pentru ca am facut testul scobitorii si nu era coapta in interior. Am stat la sfat cu fetele mele si am hotarat in unanimitate ca s-ar potrivi cel mai bine o glazura crontanitoare de zahar ars. In consecinta, am topit niste zahar si l-am turnat deasupra. Ce sa va mai povestesc… o bunatate…!

Pofta buna!

Prăjituri

Prajitura cu budinca si fructe

4 noiembrie 2010 by Cristian Borod

Da, ati citit bine, este vorba despre o prajitura cu budinca, foarte simplu de facut. Si foarte rapida. Si foarte gustoasa. Am folosit visine din congelator. Am folosit o tava de tarta, deci poate fi si o tarta cu visine si budinca daca vreti sa-i spuneti asa. Oricum ar fi, reteta este urmatoarea:

Ingrediente:

pentru blat:

3 oua

125 g faina

125 g unt la temperatura camerei

125 g zahar un plic zahar vanilat

1 lingurita rasa praf de copt (eu folosesc Cosmin)

1/2 lingurita rasa bicarbonat de sodiu alimentar

putina zeama de lamaie

pentru umplutura:

visine (se pot folosi orice fel de fructe congelate, proaspete sau din compot)

1 budinca vanilie 500 ml lapte

4 linguri de zahar

50 g unt frisca

Blatul: praful copt si bicarbonatul se sting cu putina zeama de lamaie. Se pun toate ingredientele intr-un bol si se mixeaza pana obtineti o crema consistenta. Se toarna in tava de tarta, unsa in pralabil cu ulei (sau unt) si tapetata cu faina. Se da la cuptorul preincalzit, pentru aproximativ 25 de minute la foc mic, sau pana blatul devine auriu.

Pe la jumatatea timpului de coacere, este bine sa verificati si sa mai rotiti tava, pentru ca blatul sa se coaca uniform. Se scoate si se lasa sa se raceasca.

Crema: In timp ce blatul este in cuptor, preparam budinca conform instructiunilor de pe ambalaj. Cateva linguri de lapte se amesteca cu praful de budinca si zaharul pana obtinem o compozitie omogena, care curge. Este bine sa folositi un tel, ca sa nu obtineti gogoloase. restul de lapte se pune la fiert.

Cand da in clocot, se toarna compozitia cu praful de budinca si se amesteca continuu cu telul, pana budinca se ingroasa. Se ia de pe foc. Se adauga untul si se amesteca pana acesta se topeste si se omogenizeaza cu crema. In felul acesta vom obtine o budinca mai cremoasa. Se lasa sa se raceasca, timp in care se amesteca din cand in cand.

Blatul se rastoarna din tava pe un platou sau o farfurie mai mare. Se umple cu visinele decongelate. Deasupra se toarna budinca. Se orneaza cu frisca. Se poate servi imediat, dar este mai bun daca sta macar o ora la frigider.

Pofta buna!