Cele mai noi rețete

Plante aromatice

Cimbrisor (de cultura)

cimbrisor,cimbrisor in ghiveci,cultivare cimbrisor,reteta cimbrisor

Am tot spus ca trebuie sa pun la cale o excursie de adunat cimbrisor salbatic, dar cu ploile astea, n-am nici o sansa in viitorul foarte apropiat. Cimbrisorul salbatic se gaseste peste tot pe dealurile din podgoria Aradului, si se poate aduna toata vara. Ceea ce am eu in ghiveci este cimbrisor de cultura, si are o aroma mult diferita fata de cea a cimbrisorului salbatic de care m-am indragostit. Am incercat sa-l cultiv in ghiveci si pe cel salbatic, dar se pare ca nu prea ii place. Daca se indreapta vremea, am sa vi-l arat si pe cel salbatic. De altfel, il puteti gasi in cateva din retetele mele de pe blog: cartofi crocanti la cuptor cu cimbrisor sau conserva de peste cu ceapa si bulion.. In caz de avarie, si in lipsa celui salbatic, merge si cimbrisorul de cultura.

Initial am vrut sa cumpar cimbrosr in ghiveci, de la Kaufland, dar nu mi-a placut mirosul si chiar asectul era putin diferit. Mirosul aducea putin cu petrolul si n-avea nici o legatura cu ceea ce stiam eu. Noroc ca am gasit rasaduri in piata, la doamna despre care v-am mai povestit.

Cimbrisorul de cultura (Thymus Vulgaris), este o planta aromata perena, care creste sub forma unui arbust in miniatura. Are tulpina foarte ramificata si frunze mici si carnoase.Este o planta care iubeste soarele si caldura si nu este foarte pretentioasa.Trebuie udata, normala, adica nu in exces dar nici deloc. Infloreste incepand cu luna iunie si are niste flori mici si violete. Eu l-am plantat in pamant de flori amestecat cu pamant normal in proportie de aprox. 1 la 1.
Eu folosesc ata frunzele cimbrisorului cat si florile. Il folosesc atat  in mancare cat si in combinatie cu diferite ceaiuri, in special cu cel verde. Vara, folosesc cimbrisorul proaspat, iar iarna uscat. Desi cred ca anul acesta am sa incerc sa pun si la congelator. Nu isi pierde foarte mult din aroma prin uscare.

In mancare, merge cu peste, pui,  miel,  varza, cartofi, fasole, salte, etc.

Salate

Salata de dovlecei

salata de dovlecel,salata de dovlecel,dovecel pe grill,dovecel pe grill,dovlecel la gratar,dovlecel la gratar,salata calda,salata calda
Zilele astea, in  care sintagma „iarna nu-i ca vara“ nu mai are nici un sens (si m-antreb daca mai vine vara …), in loc de mancarurile racoroase (brrrr), m-am gandit ca s-ar potrivi mai bine o salata calda..sau calduta…depinde cat de repede o preparam. Si m-am gandit sa mai folosesc din plantele aromate de pe terasa pana nu ingheata. :))) Nu glumesc! Dupa o noapte cu ceata si o ploaie foarte marunta si rece, cateva plantute mai sensibile au avut de suferit. In sensul ca dimineata le-am gasit cu o parte din frunzulite ruginite. Ciudat fenomen!

Ingrediente:
2-3 dovlecei mici
cam 50 de grame de branza telemea
cateva alune prajite
frunze de menta, busuioc, patrunjel
1 rosie
sare, piper
putin ulei de masline

Cantitatile nu sunt importante in reteta asta. Puneti cat aveti chef, cat aveti prin frigider si folositi-va imaginatia in a combina si alte ingrediente. Dovleceii, i-am spalat foarte bine si i-am feliat foarte subtire, cu ajutorul cutitului de curatat cartofi. Am stropit grill-pan-ul incins cu putin ulei de masline. Am pus fiecare felie pe gril, cam 10-15 secunde pe fiecare parte.  Apoi le-am pus pe o farfurie, si am presarat deasupra cateva cubulete de branza telemea, rosia taiata cubulete, alunele pe care le-am zdobit cu un cutit si frunzele aromate rupte cu mana. Am asezonat cu sare si piper, am stropit cu putin ulei de masline  si gata salata!

Pofta buna!

salata de dovlecel,salata de dovlecel,dovecel pe grill,dovecel pe grill,dovlecel la gratar,dovlecel la gratar,salata calda,salata calda

Garnituri

Cartofi cu rozmarin la cuptor

Intre 2-3 „sedinte foto“, intr-o zi insorita din saptamana trecuta, in timp ce am profitat de campul inflorit din spatele blocului, am aruncat in cuptor, niste cartofi noi, pentru care am sacrificat cu zgarcenie si o crenguta din rozmarinul de pe terasa. I-am servit ca si  garnitura la ceva despre care am sa va povestesc intr-alta zi :P.

Ingrediente:
cartofi noi albi
pesmet
sare, piper
rozmarin proaspat si uscat
foarte putina boia dulce
putin ulei de masline

Cartofii se curata si se spala bine. Se taie in bucati mari sau se lasa intregi sau jumatati daca sunt mici. Se aseaza intr-o tava, pe hartie de copt. Se stropesc cu ulei de masline. Se condimenteaza cu sare si piper. Se presara cu rozmarin proaspat si/sau uscat (preferabil mai mult proaspat). Se pudreaza cu foarte putina boia dulce, asa, mai mult pentru aspect. Deasupra se presara pesmet. Se dau la cuptor, la foc mic aproximativ 45 de minute, pana se coc in interior si devin aurii si crocanti la suprafata. Pot fi serviti simpli, cu parmezan sau cascaval ras deasupra sau ca si garnitura la un fel prinicpal. Sunt foarte aromati si gustosi.

Sfatul meu este sa nu exagerati cu rozmarinul. este un condiment foarte puternic si pe cat este de aromat si de gustos, pe atat de usor poate sa strice o mancare in care este folosit in exces.

Pofta buna!

Gem și dulceață

Dulceata de capsuni

 

Incepe sezonul capsunilor. Si, obligatoriu, incepe sezonul dulceturilor si gemurilor. Care este diferenta dintre dulceata si gem? Parerile si retetele sunt diferite si impartite. Am cautat pe net, am cautat si in carti. Parerea mea este ca dulceata contine fructe intregi si mai mult sirop, iar gemul contine fructe maruntite si este mai consistent. Am intrebati azi cativa prieteni pe FB si iata care a fost parerea lor:
@Andrei Crivat: din cate stiu eu (si nu sunt convins ca asta-i adevarul) e o diferenta de consistenta. dulceata e mai lichida, gemul e mai solid. adica are mult mai multe fructe, si mult mai putin sirop.
@ Simona Voinea: Dulceata are mai mult zahar si se fierbe mai mult pana devine mai consistenta, putin gelatinoasa.
@ Ioana Murgeanu: pai este diferenta…aspectul, procentul de zahar(cred)cand spun aspect ma refer ca la dulceata de regula fructul trebuie sa ramana intreg…..cam asta cred eu ca-i diferenta (…)
@Mariana Dmt: Deosebirea dintre gem si dulceata este aceea ca la gem se foloseste o cantitate mai mica de zahar, care se fierbe direct cu fructele, fara adaos de apa./// la dulceata, eu fac asa:Pregatesc intai un sirop iar regula este:~3 pahare de apa la 1kg zahar. La dulceturile care se zaharisesc repede(salcam, trandafiri, cirese amare)pun 4 pahare. Leg siropul si cand incepe sa fac basicute, pun fructele.si mai fierb 20-30 min. Astfel isi pastreaza si forma, nu se terciuiesc, si culoarea. (…)
@Izabela Stanescu: (…)…eu stiu din experienta mea…la dulceata fructele raman intregi si zeama este mai lichida si limbepede , la gem se fac mai pastoase fructele (…)
@Codruta Popa: eu cred ca: dulceata contine bucati mari de fructe, sau chiar fructe intregi, siropul din jurul lor e foarte dulce. gemul are o textura unitara, iar fructele sunt zdrobite si amestecate cu siropul avand o consistenta nu foarte tare, nu foarte curgatoare. gemul e tartinabil, dulceata nu. dulceata poate fi folosita si singura ca desert, gemul insoteste de obicei un alt produs. ca ierarhie, cred ca dulceata e mai sus o treapta fata de gem 🙂
@Lucian Valeriu: mah, io cred ca gem e atunci cand te doare si dulceata e atunci cand nu te doare:)
@Zoltan Lovas: dulceata se face din fructe care raman intregi dupa fierbere. gemul este mai fiert mai pasirat,cred!
@ Simona Haliga: dulceata=fructe in sirop de zahar(realizat cu apa sau cu sucul fructelor,cind acestea sunt f. apoase)
gem=mai mult fruct,zahar mai putin.in plus,la dulceata se aleg fructe care au un look perfect,pe cind la gem look-ul nu mai conteaza!

Eu zic ca daca am elucidat problema, atunci ceea ce am facut eu aici este sigur dulceata:

Ingrediente:

capsuni
zahar

Nu va pot da cantitati exacte pentru ca eu intotdeauna fac dulceata de capsuni dupa gust sau ochiometric. In general as putea spune ca, la un kilogram de capsuni, adaug cam 400 de g de zahar. Nu e nici o problema daca mai doriti sa adaugati ulterior. 

Capsunile trebuie sa fie coapte bine. Se spala bine in mai multe ape si se curata de codite. Se pun la fiert intr-o oala, la foc foarte mic. Este de preferat sa folositi o tabla din aceea care se pune pe aragaz pentru a reduce puterea flacarii.

Amestecati putin la inceput pana capsunile lasa suficient lichid ca sa aiba in ce fierbe. Amestecati cu grija pentru a nu sparge fructele. Apoi lasati sa fiarba si mai amestecati doar din cand in cand. Vor lasa destul de multa zeama. Cand aceasta scade, cam la jumatate (depinde cat de mult sirop doriti sa lasati), puteti sa adaugati zaharul. Acum va trebui sa amestecati mai des. Mie imi place sa adaug zaharul spre final, ca sa nu trebuiasca sa pazesc dulceata pe tot timpul fierberii. Se stie ca odata adaugat zaharul, daca nu amestecam, dulceata se va prinde de fundul oalei si se va arde.

Bun! Dupa ce ati adaugat zaharul, va trebui sa amestecati in dulceata destul de des. Acum o fierbeti pana obtineti consistenta dorita. Atentie, insa, ca in momentul in care s-a racit, siropul se va ingrosa destul de mult.

Un alt avantaj al adaugarii zaharului la sfarsit este ca acesta nu se va carameliza si nu va schimba gustul si culoarea dulcetii. Si nu uitati sa amestecati cu mare grija, ca sa nu spargeti fructele.

Nu adaug niciodata conservant in dulceturi si gemuri.

Dulceata fierbinte se toarna in borcane bine spalate si uscate. Se inchid ermetic. se rastoarna cu capacul in jos pentru cateva minute, apoi se lasa sa se raceasca. daca doriti le puteti steriliza, intr-o tava cu apa, la cuptor, dar nu este neaparat nevoie. Nu-i sigur ca vor apuca iarna :)))
Pofta buna!

Băuturi fără alcool

Suc de soc sau socata

Desi ultimele saptamani au fost destul de reci si ploioase, vara este deja aici si racoritoarele incep sa fie la mare cautare. Este sezonul socului si nu se poate sa nu profitam de moment. In copilarie, in fiecare an aveam parte de astfel de rasfaturi. Am spus nu sucurilor pline de chimicale din comert si ne-am dat pe bauturi naturale. Va sfatuiesc sa faceti la fel, iar in vara asta voi incerca sa va demonstrez ca sa poate.

Ingrediente:
4 flori de soc de marime medie
300 g zahar
cateva felii de lamaie
3 litri de apa

Mai aveti nevoie si de un borcan de muraturi de 3 litri. Este bine sa culegeti florile de soc din locuri care nu sunt pe marginea drumului. Buchetelele de flori sunt mici si ramificate si aduna foarte usor praful si noxele autoturismelor. Florile se spala in apa rece, intr-o strecuratoare, pentru ca va garantez eu ca vor fi pline de entitati cu multe picioare. Le place si lor mirosul si polenul din belsug.

Puneti florile intr-un borcan. Adaugati zahar. Daca credeti ca doriti mai dulce puteti sa mai adaugati zahar. Optional puteti pune si cateva felii de lamaie dar nu este obligatoriu. Adaugati apa, acoperiti cu un tifon si lasati-l la soare 2-3 zile. Daca e foarte cald afara si soarele este puternic, sucul poate fi gata si in doua zile. Daca il lasati prea mult sucul va incepe sa fermenteze. Daca arata ca in fotografie, inseamna ca il puteti gusta.
Daca este gata, parfumat si dulce, il puteti strecura si transfera in sticle care se pastreaza in frigider. (asta e o reteta cu foarte multi „daca“ :P)

Sa nu credeti cumva ca daca adaugati mai multe flori de soc sucul va iesi mai bun! Nici vorba! Va spun eu din proprie experienta ca va iesi atat de concentrat incat nu se va putea bea! 😛

Pofta buna!

 

POATE ÎȚI PLACE ȘI SUCUL DE TRANDAFIRI- REȚETA VIDEO

Plante aromatice

Maghiran

reteta maghiran,cultivare maghiran,maierana,condimente in ghiveci
Nu stiu daca v-am mai spus, dar acum vre-o doua saptamani, eram la cumparaturi intr-un supermarket si mi-au cazut ochii, pe un plic cu seminte de maghiran. Fara sa stau pe ganduri am pus mana pe el si l-am dus acasa. Le-am semanat in aceeasi zi si m-am pregatit sa astept cateva saptamani pana sa vad vre-o plantuta, asa cum m-au obisnuit majoritatea buruienilor mele aromatice. Mare mi-a fost miraraea cand penste vre-o 3-4 zile, au inceput sa apara mici plantute cu cate doua frunzulite. M-am bucurat tare, crezand ca o sa si creasca la fel de repede cum au rasarit. Nici poveste! Astazi, la cumparaturi la piata, am dat peste o tanti care avea o sumedenie de rasaduri de plante aromatice. Avea cam tot ce mi-as fi putut dori: trei feluri de menta, cimbru, cimbrisor, tarhon, oregano, isop, salvie, maghiran, roinita, rozmarin, leustean, patrunjel, telina, trei feluri de busuioc, rosii pitice de ghiveci de cateva feluri, o gramada de soiuri de ardei de ghiveci si cate si mai cate pe care nici nu mi le mai amintesc pe moment. Normal ca mi-am facut plinul cu ce-mi lipsea din colectia, si urmeaza sa vi le prezint pe rand, in zilele urmatoare. Am luat si un maghiran, cel pe care il vedeti in imaginea de mai sus. Cel din micul ghiveci negru este cel pe care l-am semanat eu.

Maghiranul, (magheran, maieran, Origanum majorana sau majorana hortensis ) este o planta ierboasa, perena in regiunile mediteraneene de unde provine si anuala la noi in tara. Maghiranul are o aroma aparte, putin dulce, de pin si citrice. Are un gust usor amarui si mentolat. Este inrudit cu oregano si menta.
Maghiranul este foarte sensibil la frig, si poate fi afectat foarte usor in noptile reci de primavara sau toamna. Se poate cultiva foarte usor in ghiveci, si se pare ca, toamna se poate muta in casa, intr-o zona cu multa lumina, de care eu, din pacate nu dispun. Planta se dezvolta foarte bine in conditii de temperaturi inalte, dar trebuie sa fie udata corespunzator, mai ales ca iubeste apa. Creste foarte bine in soluri umede, grase, aerisite si bine irigate. Eu l-am pus in pamant de flori, amestecat cu pamant normal. Are tulpini maronii-rosiatice, bine ramificate,care se vor lemnifica, pe masura ce planta se dezvolta. Se poate inmulti si prin butasi, dar si prin seminte.

Maghiranul este o planta foarte des utilizata in gastronomia europeana, in special in cea mediteraneana. Il gasim de multe ori in vestitele amestecuri de „ierburi de provence“ sau „fines herbes“.
Maghiranul se oate consuma, atat proaspat cat si uscat, desi in ultima ipostaza, isi pierde foarte mult din aroma si gust. Se foloseste ca planta medicinala antistres, in ceaiuri, dar nu garantez nimic. N-am incercat niciodata. 🙂
Se poate asocia foarte bine cu carnea de vita, peste, carnea de oaie, varza, rosii, cartofi. Este des intalnit in unele mezeluri crude sau uscate, in special in unele reteta de carnati sau salamuri. De asemena se foloseste si in prepararea unor sosuri sau dressing-uri pentru salate.
reteta maghiran,cultivare maghiran,maierana,condimente in ghiveci