In weekend-ul acesta am batut carari de munte, pentru a culege cimbrisor si fructe de padure, si nu in ultimul rand pentru relaxare. Pe drum ne-a prins o ploaie zdravana, care ne-a urmarit cativa zeci de km. Dar s-a oprit pe cand am ajuns si apoi a iesit soarele. A doua zi de dimineata, am pornit la colindat padurea. Vremea a tinut cu noi. N-a fost nici prea cald. Am gasit de toate: si mure si cimbrisor si o multime de ciuperci de toate soiurile. E-adevarat ca daca mergeam chiar la rasaritul soarelui, am fi gasit si mai multe dar si-asa, am avut ce vedea. Experimental, le-am cules pe cele care stiam noi ca sunt comestibile. Nu toate fotografiile reprezinta ciuperci comestibile, asa ca nu le folositi drept reper. Ceea ce vedeti aici, reprezinta doar 10 la suta din soiurile de ciuperci pe care le-am gasit, multe foarte asemanatoare intre ele.
Toata lumea se pricepe la ciuperci, la fel ca la fotbal. Eu unul recunosc ca nu ma pricep. Cunosc cateva soiuri, din care am si mancat sau pe care le-am gatit, dar nu am cunostintele necesare sa le culeg din padure.
Am auzit tot felul de povesti de la localnicii din zona in care am fost, ca pentru siguranta, ciupercile trebuie fierte in apa cu sare, cu otet sau cu mai stiu eu ce, ca trebuie spalate in nu stiu cate ape si lasate peste noapte in tot felul de zemuri. Povesti! Din cate am invatat eu la scoala, in clasele primare, si din cate am citit ulterior, o ciuperca nu devine comestibila tratata in felul acesta. Daca ar fi asa, n-ar mai trebui sa le deosebim.
In ultimele saptamani, in Arad, au fost inregistrate zeci de cazuri de intoxicatii grave cu ciuperci si chiar cateva decese. Mai grav este, ca un sfert din persoanele intoxicate sunt copii.
Nu vreau sa dau lectii in acest sens, dar am vazut oameni care se dadeau cunoscatori si care au confundat ciupercile comestibile cu cele otravitoare. Sa va povestesc experimentul pe care l-am facut.
Am cules ciupercile care ni s-au parut noua comestibile. Am fost cu niste prieteni care cunosteau zona si care mai vazusera si mancasera ciuperci recoltate din flora spontana. Le-am dus, pe rand la trei „experti“ locali. Primul, ne-a aruncat jumatate din ele. Cu ce am mai ramas, am mers la urmatorul. Acesta a mai aruncat un sfert din jumatatea ramasa, spunand ca sunt toxice. Dupa interventia celui de-al treilea am mai ramas cu doar cateva ciuperci. Fiecare dintre ei ne-a explicat cum sa ne uitam la lamelele ciupercilor, la cat de groasa sau lunga este codita, la forma palariei etc.
Initial, chiar as fi vrut sa le si gust, si chiar sa fac vre-o doua retete cu ele, dar ma intreb, daca nu as fi fost la cei trei „experti “ si as fi mancat dupa selectia primului? Sau daca al patrulea „expert“ ar fi spus ca nici ciupercile ramase nu sunt comestibile? Am preferat sa nu risc.
Ce stiu eu despre ciupercile de padure? Nu foarte multe! dar stiu niste lucruri de bun simt, zic eu.
Unele ciuperci comestibile, sufera o multime de tranformari in timp ce cresc, iar odata ajunse la maturitate pot fi toxice sau indigeste. Asa ca nu numai soiul ciupercii conteaza, dar si varsta ei. Deosebirile dintre ciupercile comestibile si cele necomestibile se fac prin: forma si inaltimea piciorului, forma lamelelor, forma palariei, culoare, miros si gust etc. Dar numai una dintre aceste caracteristici nu este valabila in recunoasterea unei ciuperci comestibile, ci toate privite in ansamblu.
Numai faptul ca mie mi s-a parut ca acea ciuperca este comestibila sau nu, pentru ca am mai mancat sau am mai vazut ceva asemanator, nu ma face expert.
In concluzie, va rog sa considerati aceasta postare ca facand parte dintr-o campanie care militeaza pentru o alimentatie sanatoasa. Intoxicatiile cauzate de consumul de ciuperci otravitoare sau toxice pot fi foarte grave, putand duce la grave insuficiente hepatice, afectiuni neurologice sau chiar deces. Nu merita sa riscati, chiar daca unele din aceste ciuperci sunt atat de frumoase si par atat de inofensive incat iti vine sa le mananci.
S-ar putea sa le gasiti , in piete, pe tarabe. Acest lucru nu le face mai comestibile. Va sfatuiesc sa nu le consumati daca nu le cunoasteti sursa.
Sunt convins ca mai exista o multime de sfaturi care se pot da in legatura cu acest subiect, dar ma limitez la ce am scris, pentru ca repet, nu sunt expert.
