Guest post: Cristi Roman- Ce mancam in concediu?

Sunt incantat sa gazduiesc astazi, un oaspete gurmand cum este  Cristi Roman.  Nu cred ca mai are nevoie de vre-o prezentare, dar inainte de a va lasa in compania lui, va invit sa va inscrieti la concursul pe care l-a lansat ieri pe Foodblog.ro. Aveti ocazia sa castigati niste premii mai mult decat interesante, dar in acelasi timp, il puteti ajuta pe Andrei.


Ne pregatim de sarbatoarea Pastelui, e inca primavara si pana la vara, momentul in care majoritatea pleaca in concedii, mai sunt cateva luni. Timp berechet pentru a va face o scurta planificare despre ce sa mancati in concediu.
Ciudat? Deloc! Util? Eu zic ca da.
Sa ma explic. Din pacate, multi oameni inteleg din perioada concediului ca atunci e momentul in care trebuie neaparat sa manance mai mult. Si, absolut adevarat, cu cat mancam mai mult la o masa cu atat sunt sanse mai mari de a manca prost.
Insa stati calmi. Acesta nu va fi inca un text despre elogiul mancatului sanatos si echilibrat. Stim cu totii ca vacanta e perioada micilor sau marilor excese. E bine insa sa nu fie mai mult de “mici excese”.





O sa spun totusi ca in concedii, atunci cand plecam sa ne odihnim, sa ne relaxam, una dintre cele mai mari greseli e sa mancam mult. Unii dintre noi – ca spartii. “Doar am platit, draga, lasa-ma sa ma indop cat vreau”, parca aud voci de barbati romani pe la vreun bufet de pe o plaja turceasca.
Bun, e in regula. Dar atunci luati-va adio de la odihna si relaxare: un corp plin de mancare vara, pe caldura, inseamna un corp chinuit. Un corp chinuit inseamna pentru acesta deloc relaxare, deloc odihna. Garantat va veti intoarce acasa mai obositi, si nu veti intelege de ce daca ati trandavit toata ziua pe plaja, tot nu v-ati odihnit. Fiindca v-ati batut joc de corp.
Voi incheia aici pledoaria pentru echilibru in vacante, in fond fiecare e liber sa faca ce vrea, dar as dori sa nu se uite acest lucru: mancare multa egal lipsa odihna si relaxare.
Voi vorbi acum despre ce sa mancam atunci cand suntem in concedii sau vacante in strainatate. Si nu voi vorbi din punct de vedere caloric sau nutritional, ci din punct de vedere etnic.
Daca plecati la vara in Grecia, e timpul sa incepeti, macar un pic, sa va interesati ce sa mancati acolo din marea si gustoasa bucatarie greceasca. Sa constatati ca exista muuuuuuulte alte preparate in afara de gyros si de souvlaki. Merita incercate si astea, sigur, insa paleta culinara greceasca, pe baza de legume, pe baza de fructe, pe baza de dulciuri,de carne sau de peste e impresionanta.
Plecati in Turcia? Foarte bine, veti ataca un kebap de calitate, insa combinatiile traditionale de legume si de carnuri in Turcia sint divine, asa ca nu le ratati. Nici fructele turcesti.
Plecati in Spania? Incercati o tortilla espanola, omleta cu cartofi traditionala a Spaniei. Gustati din salamul chorizo, incercati fabuloasele fructe de mare si preparate din peste proaspat.
Plecati in Italia? Ok, faceti-va pofta cu o pizza de la mama ei, incercati paste autentice, insa in Italia aveti cu adevarat ce sa alegeti, pentru toate gusturile. Intrebati chiar ce e cu adevarat specific pentru regiunea italiana in care va aflati.

Si lista poate continua in acest fel pentru orice tara face parte din aventura voastra de vacanta. Ati ajuns intr-un loc strain si nu stiti ce sa mancati traditional? Nu va sfiiti, intrebati localnicii, intrebati la hotel sau unde stati. E simplu, astfel veti si socializa cu oameni diferiti de voi.
In fond, ceea ce vreau sa zic cu adevarat e urmatorul lucru: mi-as dori sa fie cat mai multi oameni, sa fie o majoritate ridicata de oameni care, atunci cand sunt in concedii sau vacante in strainatate, sa lase la o parte cartofii prajiti pe care ii pot avea si acasa, sa lase la o parte McDonaldsul pe care il au acasa si tot asa. Fiindca, marturisesc sincer, au azuit despre oameni, am citit despre oameni, stiu despre oameni care atunci cand sunt in concedii sau vacante trec rapid peste capitoul “mancare” si se satura in 3 minute de la McDonalds, chiar daca sunt la Istanbul, chiar daca sunt la Barcelona, la Milano sau la Paris. Trist. Mancarea traditionala inseamna si cunoastere.

As vrea ca acesti oameni sa incerce cat mai multe dintre preparatele specifice locului in care se afla. De aceea e bine sa ajungeti la locul de concediu cu un plan culinar de bataie. Chiar nu vreti sa mancati si altceva in vacante decat mancarea de care aveti parte zi de zi, intr-o rutina blestemata uneori, acasa?

© dreptul de autor asupra imaginilor si textul din aceasta postare, apartin  lui Cristi Roman.

Calendar 2010 - Aprilie, desktop

Iata si calendarul pentru luna aprilie. Il puteti descarca in formatele de mai jos. Cu aceasta ocazie va doresc tuturor Paste fericit, multa sanatate si bucurii.

Calendarul pentru desktop, Bucatar Maniac 2010, a fost creat pentru uzul personal al vizitatorilor blogului. Este interzisa preluarea lui si folosirea in scopuri comerciale. Toate drepturile rezervate: © bucatarmaniac.blogspot.com.


800x600



1024x768

1280x1024

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Prajiturele cu nuca/ Cupcakes cu nuca

Sedinta de bloc! Lumea discuta problemele importante. Certuri pe tema listei cheltuielilor, sa intrerupem sau nu caldura... Chestii plictisitoare si neinteresante. Din plictiseala, ma bag in vorba cu babutele de la parter. Una si una! Gospodine ca la carte! Le-am auzit vorbind despre prajituri si m-am furisat si eu intr-acolo sa trag cu urechea. Din vorba-n vorba, zic si eu ca vreau sa fac ceva prajitura cu nuca. Si as fi vrut sa fac piscot (sau pandispan simplu cu nuca), dar nu creste cum trebuie dupa ce adaug nuca. Una dintre ele, mai „jmechera“ si mai unguroaica, dupa cate mi-am putut da seama, mi-a explicat:

„ Hahaaaaa nu scade dache pui nuche! Atate faine scoate, cate nuche pune! Si atunce nu cade piscota! Si cand pui nuche, prima date, baga nuche in faina si amestece acolo si dupe aie baje in spume!

Si nu se termina bine sedinta de bloc, ca eu eram deja in bucatarie cu „nuche“ si cu „faine“ pe masa. Nu am facut pandispan cu nuca , dar am facut niste cupcakes (prajiturele) cu nuca memorabile.

Am folosit reteta de aici, si aici, pe care am modificat-o dupa indicatiile pretioase pe care l-eam primit. Multumesc Erzsébet nénike :))))!

Ingrediente

160 gr. faina alba 000

50 g nuca rasa
110 gr. zahar
2 oua
125 gr. unt (se poate inlocui cu margarina pentru patiserie) moale
120 ml. lapte rece
1,5 lingurite praf de copt
0,5 lingurita bicarbonat de sodiu alimentar
1 plic zahar vanilat

o lingurita coaja de lamaie rasa

dulceata de caise pentru umplutura

Intr-un vas am amestecat prima data faina cu nuca si coaja de lamaie rasa, apoi am adaugat celelalte elemente uscate: zahar, praf de copt, bicarbonat. Intr-un altul, am mixat ouale cu untul, laptele si esenta de vanilie. Am combinat cele doua compozitii si am mixat in continuare pana am obtinut o pasta omogena. Am folosit hartie de copt pt. cupcakes dar, daca nu aveti, puteti unge formele cu putin ulei sau unt si le puteti tapeta cu faina. Am umplut formele cu compozitie cam 3/4.
Am dat la cuptorul preincalzit la foc mediu spre mic, aprox. 15-20 de minute in functie de cuptor. Se vor umfla si vor deveni putin aurii cand sunt gata. Cel mai simplu este sa faceti testul scobitorii.

Le-am scos din cuptor, si dupa ce s-au racit , le-am injectat cu dulceata de caise. Am folosit un posh, cu un varf subtire si mai lung. Am presarat desupra nuca rasa, pentru a acoperi gaura.

Pofta buna!



Pofta buna!

Salata de salata

Suna cam manelistic, dar nu pot s-o numesc altfel. Cuvantul de ordine este verde! Ar mai incapea: primavara, lumina,  crocant, proaspat, simplu, tonic, gustos si delcios. Este o alta salata foarte simpla care imi place la nebunie. 


Ingrediente:
1 salata verde foarte proaspata
2 catei de usturoi
3 lingurite zahar
200 ml apa
1 lingurita sare
2 lingurite ulei de masline
zeama de la o jumatate de lamaie (se poate inlocui cu 2 lingurite de otet)
piper


Salata se curata de frunzele mai batrane, in secial de cele mai mari. Se desface si se spala foarte bine, sub jet de apa rece, frunza cu frunza. Se pune la scurs. Intre timp se prepara dressing-ul. Usturoiul se toaca marunt si se amesteca cu apa, zaharul, uleiul de masline, sarea si zeama de lamaie. Se amesteca bine pana se dizolva sarea si zaharul. Intr-un castron, se rup cu mana frunzele de salata, in doua sau in trei in functie de cat sunt de mari. Se toarna deasupra dressing-ul si se asezoneaza cu piper.

Pofta buna!

Avocado la gratar

Aceasta este povestea unui avocado care m-a suparat rau de tot! Aproape ca am luat barda la el. In primul si in primul rand, nu a vrut sa stea nicicum la poze. L-am fotografiat in umbra, in lumina, cu filtre ... Nu a vrut si pace. dar pana la urma l-am dovedit eu cumva. In al doilea rand, s-a copt prea tare stand vre-o saptamana uitat in frigider. Si ce poze sa-i mai fac eu taiat in doua cand el era plin de vanatai? Pe urma, feliile nu au iesit cum trebuiau pentru ca a trebuit sa le curat de vanatai. M-am suparat atat de tare pe el, incat l-am mancat.

A iesit un fel de gustare mai fitzoasa, dar gustoasa.

Si ca sa fie tacamul complet, l-am trantit de pe grill, direct peste niste bruschette cu ulei de masline.

Ingrediente:

avocado

jumatate de lamaie

sare, piper dupa gust

ceapa verde, ardei rosu

ulei de masline

paine

Pregatim si bruschettele si avocado in acelasi timp. Avocado-ul se taie in doua si se indeparteaza samburele. Se curata de coaja si apoi se taie felii groase cam de un cm. Feliile se stropesc imediat cu zeama de la o lamaie, pentru ca altfel se oxideaza foarte repede. Grill-ul incins se stropeste cu putin ulei de masline. Se pun feliile de avocado pe gratar si se lasa 1 minut pe fiecare parte.

In acelasi timp, pregatim bruschettele, tot pe acelasi gratar. Taiem feliile de paine camd e dimensiunea celor de avocado. le stropim cu putin ulei de masline si le punem pe grill pana capata o culoare aurie (sau dungi aurii :P). Servim feliile de avocado peste feliile de bruschette , cu ceapa verde taiata marunt si cu ardei rosu. Condimentam cu sare si piper.

Reteta poate suporta multe modificari, in functie de cat de suparati sunteti pe avocado!

Pofta buna!

Salata simpla de ridichi

Soare, caldura, iarba, vant, flori, ridichi, ceapa verde....17 grade C astazi in termometre... ce mai! a venit primavara. Si odata cu primavara, primele bunatati. Probabil ca sunt de sera, dar sunt gustoase, colorate, suculente si miros a primavara. Astazi am pregatit prima salata de ridichi proaspete, cea mai simpla dintre toate. Nu sunt primele ridichi pe care le cumpar anul asta, dar snt primele care au gust.

Ingrediente:
ridichi
ceapa verde
ulei de masline
zeama de la jumatate de lamaie (optional)
sare, piper dupa gust


Va dati seama dupa ingrediente, ca nu e mare lucru de facut. Curatam ceapa verde si ridichile, le spalam foarte bine, le teiem, le amestecam, asezonam cu sare, piper, putin ulei de masline si zeama de lamaie si mancam urgent si tot. Ca si ganitura, pe sandwich, sau cum va place.

Pofta buna! si o primavara frumoasa!



>

Costita de porc la tigaie

Costita de porc, este unul dintre acele feluri de mancare dupa care te lingi pe degete la propriu. Trebuie mancata cu mana obligatoriu, ca altfel nu e buna. :) Am preparat-o foarte rapid, si usor, si am servit-o cu mancare de mazare si cu niste cartofi preparati ca aici, doar ca in loc de marar am pus patrunjel, si am renuntat la lamaie.

Ingrediente:


500 g costita de porc
o lingurita mustar boabe
sare, piper dupa gust
2 linguri ulei floarea soarelui
100 ml bere (optional)
jumatate de cana cu apa
o lingurita sos de soia


Am portionat costita de porc, si am condimentet-o cu sare si piper. Aici sunteti liberi sa va folositi imaginatia si sa mai adaugati si alte condimente care va plac. Am pus-o intr-o tigaie cu uleiul, apa si berea. Am lasat-o la foc mic pentru aproximativ 45 de minute, pana s-a evaporat tot lichidul si carnea a edvenit foarte moale. daca se evapora lichidul si vi se pare ca nu e gata, mai puteti adauga apa. Chiar inainte de a o lua de pe foc, am adaugat sosul de soia. Puteti sa nu folositi ulei daca costita este grasa. a mea a fost degresata.


Pofta buna!




xxxxxxxxxx

Ciulama de pui

Ar fi trebuit sa pun in titlu „Ciulama a la Bucatar Maniac “, pentru ca sunt convins ca au sa-mi iasa vorbe ca nu asa se face ciulamaua. Am eu vre-o doi -trei chibitzi anonimi p`aici care imi tin evidenta si-mi numara ouale...de pe blog...din retete si vreau sa fie clar de la inceput.

Nuuuu! nu este reteta clasica de ciulama. Ma fac vinovat de a nu fi respectat intocmai indicatiile Sandei Marin... Si nah ma! Stiu cum se face ciulamaua da` n-am vrut eu s-o fac asa! nah! C`asa imi place mie s-o fac! Si ii blogu` meu si fac ce vreau cu el nah! Ca imediat iau barda din header! lol .

Apropo de barda, vreau sa ma dau mare ca mi-am cumparat si eu cutit cu gauri! Meserias! meserias in sensu` de cool, ca n-a fost foarte scump si nu e nici de firma. Da am cutit cu gauri! Na na na na na na!

Gata cu gluma!

Ciulamaua mea e un fel de hibrid intre ciulamaua clasica si martash-ul unguresc cu smantana. Si e mai buna decat amandoua la un loc!

Ingrediente:

500 g pulpe superioare de pui

2 cepe mari

200 ml smantana grasa

1 legatura de marar

2 linguri de faina

2 linguri iaurt gras si acru

sare, piper dupa gust

2 linguri ulei

Am scos pielea de pe pulpele de pui. La mancarea asta chiar nu da bine nici la aspect nici la gust. Obligatoriu, jos cu pielea!

Am taiat ceapa marunt si le-am pus intr-o oala impreuna cu pulpele si 2 linguri de ulei. Le-am inabusit la foc mic cam 5 minute. Am condimentat cu sare si piper. Ceapa nu trebuie sa se prajeasca. Impreuna, ceapa si carnea vor lasa o zeama in care vor fierbe, practic, asa ca nu e vorba de prajeala.

Am adaugat apa cat sa le acopere. Am pus un capac si le-am lasat la fiert aproximativ 45 de minute. Intre timp, am amestecat cu un tel smantana cu iaurtul si faina. Mie nu-mi place sa prajesc faina ca pentru rantas.

Daca va place, puteti sa faceti si chestia asta. Cand pulpele s-au fiert, si ceapa a devenit foarte moale, adaugam amestecul cu smantana. Amestecam pana se ingroasa. La final, am adaugat mararul tocat marunt. Obligatoriu, se serveste cu mamaliga.

Pofta buna!

Ciorba de legume cu oase de porc

Astazi va servesc o ciorbita delicioasa, facuta cu cate putin din toate. Puteti folosi cam orice fel de carne. Eu am avut la indemana niste oase cu carne de la un cotlet de porc. Se poate face si cu carne de miel sau de pui. Este de preferat sa contina si oase.

Ingrediente:
o ceapa
un morcov mare
o radacina patrunjel
o mana de fasole verde congelata
o mana de mazare congelata
cateva buchetele de conopida congelata
un cartof
2-3 frunze de varza taiate marunt
jumatate de ardei gras rosu
o rosie
frunze de patrunjel proaspete
3 frunze de leustean congelat
aprox 400 de grame de oase cu carne
sare si piper dupa gust
otet, zeama de lamaie sau bors dupa gust


Toate ingredientele insirate mai sus, nu e obligatoriu sa fie congelate. Puteti folosi, si chiar va recomand sa gatiti cu ingrediente proaspete. Puteti adauga si orice alte legume va plac: gulii, brocoli, dovlecel, telina,  etc.
Am taiat toate legumele cubulete. Le-am pus intr-o oala impreuna cu oasele de porc, am condimentat si le-am calit in putin ulei.
Am pastrat pentru final doar rosia, leusteanul si frunzele de patrunjel. am stins cu apa, cam 2 litri si am lasat la fiert la foc mic pentru aproximativ 45 de minute, poate chiar o ora, cu capacul pe o parte. La sfarsit am adaugat rosia decojita si taiata cubulete. Chiar inainte de a inchide focul am adaugat si patrunjelul si leusteanul tocate marunt.
Dupa ce am luat-o de pe foc, am adaugat otet de mere dupa gust.
Am servit-o cu smantana.


Pofta buna!

Tort cu nuca

In materie de prajituri si torturi cu nuca, pot sa spun ca am ceva experienta. Si cand spun asta, nu ma refer la facut ci la gustat si mancat. In special la mancat si criticat. Asa mi-am imaginat eu ca trebuie sa arate si sa aiba gust un tort adevarat cu nuca. Cu nuca si ciocolata ca sa fiu mai exact. Si putina cafea... si inca cateva arome si texturi.... Muah! Inca salivez cand imi amintesc senzatia de tort cu nuca.

Ingrediente:

pentru blat:

10 oua

10 linguri de zahar

10 linguri de faina

2X un praf de sare (cam cat iei intre doua degete)

pentru crema:

1 budinca cacao

500 ml lapte

5 linguri de zahar

jumatate de cana cu nuca macinata

250 g unt la temperatura camerei

2 pliculete cafea ness instant

1 plic gelatina (pentru 500 ml lichid)- optional

coaja rasa de la 1 lamaie

pentru glazura:

200 g ciocolata menaj (amaruie)

pentru insiropat:

300 ml apa

1 fiola esenta de rom

2 linguri zahar

1. Incepem cu crema, pentru ca dureaza mai mult si trebuie sa se raceasca pana terminam cu blaturile. Preparam budinca, din plicul de budinca si cei 500 ml de lapte, conform instructiunilor de pe plic, cu urmatoarele modificari: adaugam in praful de budinca cala doua pliculete de cafea, iar in loc de 3 linguri de zahar, adaugam 5 sau chiar 6 daca va place crema mai dulce. O lasam sa se raceasca, dar amestecam in ea din 5 in 5 minute ca sa nu faca coaja deasupra.

Mixam untul la temperatura camerei si adaugam treptat budinca racita. Mixam in continuare pana incorporam toata compozitia. Adaugam si nuca si coaja rasa de lamaie, dupa acelasi procedeu.

In acest moment, daca crema este suficient de tare, nu mai trebuie sa adaugati si gelatina. Pentru a putea sa lucrez mai repede, si pentru ca eram in ceva criza de timp, ca sa fiu sigur ca tortul va sta in picioare, am adaugat si un plic cu gelatina pe care in prealabil l-am muiat in 100 ml de apa calduta pana s-a dizolvat. Am mixat si gelatina in crema. Faceti treaba cu gelatina chiar inainte de a umple tortul.

2. In timp ce se racea budinca, am facut doua blaturi simple. La noi, in Banat se numesc „piscoturi“, dar, in general sunt cunoscute ca „pandispan“.

Am impartit cantitatile de mai sus, in doua si am copt doua blaturi, evident.

Ouale trebuie sa fie la temperatura camerei, obligatoriu. Am separat albusurile de galbenusuri.

Am batut 5 albusuri cu praf de sare cam cat iei intre doua degete, pana am obtinut o spuma consistenta.

Am mixat 5 galbenusurile cu 5 linguri de zahar pana am obtinut o crema deschisa la culare si spumoasa.

Am adaugat cate putin din aceasta crema, peste albusuri, batand in continuare. Pentru aceasta operatiune, recomand batatorul de spuma manual si nu mixerul.

Dupa ce am incorporat toata crema in spuma, am inceput sa adaug cate o lingura de faina (5 linguri in total), batand spuma in continuare.

Am turnat compozitia intr-o tava unsa si tapetata cu faina. Am copt la foc mic, pentru aproximativ 20 de minute (aici depinde de cuptorul fiecaruia). Blatul trebuie sa se rumeneasca usor deasupra, sa creasca si sa nu se miste ca o gelatina daca scuturati putin tava. Puteti face si testul scobitorii.

Am repetat operatiunea si cu restul de ingrediente (5 oua, 5 linguri de zahar si 5 linguri de faina)

Dupa ce s-au racit si blaturile, le-am insiropat cu un sirop facut din zahar apa si esenta de rom, am umplut tortul, am topit ciocolata si am turnat-o deasupra. Am strofocat-o cu o furculita si am obtinut efectul acela de mocheta turbata. Am intins excesul de crema pe margine si am ornat cu nuca rasa.

Pofta buna!

Piept de pui cu iaurt si dovlecel la tigaie

Nu mai vine odata primavara? Ca ne este dor de legumele de primavara, de prospetimea si savoarea lor. Nu mai aveam rabdare pana apar dovleceii romanesti si am cumparat cativa de la supermarket. Nu au fost cine stie ce aromati, dar macar nu au avut gust de petrol ca altadata. I-am pregatit cu piept de pui, foarte usor, rapid si gustos.

Ingrediente:
un piept de pui
1 dovlecel
1 iaurt gras
1 lingura de stafide
sare, piper alb dupa gust
2 linguri ulei de masline
sos de soia (pentru ornat)
ardei rosu (pentru ornat)


Am taiat pieptul de pui fasii subtiri. L-am pus in iaurt si am condimentat cu sare si piper. L-am acoperit si l-am dat la frigider pentru aproximativ 2 ore.
Intr-o tigaie antiaderenta, am pus uleiul de masline, la foc mic. Am scurs pieptul de pui de excesul de iaurt si l-am pus in tigaie. Am sotat pentru aproximativ 5 minute pe o parte si 3-4 minute pe cealalta. La final, cu un minut inainte sa scot pieptul am adaugat si stafidele. Pe masura ce am scos bucatile de piept din tigaie, am adaugat si dovlecelul pe care in prealabil, l-am spalat bine si l-am taiat rondele de 2 cm grosime. Am lasat in tigaie dovlecelul doua minute pe o parte si 1 minut pe cealalta parte.
Am ornat cu ardei rosu si sos de soia, asa ca sa fie mai colorat si mai vesel...si mai gustos!


Pofta buna!

Mancare de mazare - mancare de post

Am facut inca o reteta pentru post. Noi am servit-o ca si garnitura pentru carne, dar daca tineti post puteti sa o serviti cu niste cartofi copti cu usturoi, de exemplu sau niste ciuperci la gratar.


Ingrediente:
un pachet de mazare congelata sau mazare din conserva (400 g)
1 morcov mare
1 ceapa mare
o lingurita boia dulce
50 ml bulion de rosii
sare, piper dupa gust
frunze de patrunjel
2-3 linguri ulei de floarea soarelui


Ceapa si morcovul se taie marunt si se pun la calit in  putin ulei. Cand morcovul devine moale, se adauga mazarea. Daca e congelata punem putina apa. daca este din conserva, adaugam si zeama in care a stat. Punem o lingurita de boia si bulionul. Condimentam cu sare si piepr dupa gust. O mai lasam la foc mic aprox. 10 minute, pentru mazarea nefiarta si 5 minute daca este fiarta in prealabil. La final adaugam frunzele de patrunjel taiate marunt. Simplu, rapid si gustos.


Pofta buna!

Bucatar Maniac pe Foodblog.ro

Daca navigati prin blogosfera culinara romaneasca, nu se poate sa nu-l stiti pe Cristi Roman, unul din pionierii nisei. Eu l-am descoperit in urma cu vre-o 2 ani pe „Papa bun “, unde am salivat la fiecare reteta si am savurat fiecare cronica de restaurant. La inceputul acestui an, dupa cum sigur stiti, Cristi s-a mutat cu tot cu „Papa bun“ pe Foodblog.ro. Noul sau proiect este mult mai complex si mai vast. Una din noutatile pe pe care Cristi Roman a initiat-o pe Foodblog.ro, este schimbul de articole pe tema gastronomica intre el si alti blogeri. Ma bucur foarte mult si ii multumesc ca sunt si eu printre cei alesi.

Colaborarea noastra incepe cu articolul meu gazduit pe Foodblog.ro. Subiectul este diferit de ceea ce vedeti zilnic pe Bucatar Maniac. Tema este gastronomica, dar este putin mai personala, decat v-am obisnuit. Asa ca, nu mai pierdeti timpul pe aici si aruncati o privire pe Foodblog sa vedeti ce „dau din casa“ (sau din bucatarie. :P ).

xxxx

Ciorba de legume - ciorba de post

Nu pot sa ma laud ca tin post, dar mai gatesc si fara carne din cand in cand. Supa, sau ciorba nu trebuie sa aiba carne intotdeauna. Aceasta este o ciorba usoara, din zarzavaturi si legume ce mi-au mai ramas prin congelator si frigider.


Ma amuza enorm, cand oamenii comanda la restaurant o ciorba de post si mai cer si o cescuta de smantana sa o dreaga! O fi un nou soi de lacto-post. Sau mai sunt cei care comanda cascaval pane, ca nu pot sa manace carne, fiind in post. Nu prea le am eu cu astea, dar in post nu se manaca nimic de origine animala din cate stiu eu. Nici lapte, nici oua. Ba, din cate stiu eu alimentele care se manaca in post nici macar nu trebuie sa intre in contact cu produse de origine animala. Asa ca noua moda sau noua ipocrizie este „ lacto-ovo-postul“!


Dar sa ne intoarcem noi la postul nostru, sau ma rog, al vostru ca eu nu servesc. Dupa asta am bagat si un gratar scurt!

Ingrediente:


1 morcov mare

jumatate de ceapa

1 radacina patrunjel

jumatate de ardei gras
un sfert dintr-o varza mica alba
1 cartof
cateva buchetele de conopida congelata
1 mana de fasole verde congelata
1 mana de mazare boabe, congelata
1 legatura mica frunze de patrunjel
ulei, apa , otet, sare, piper


Am pus la calit ceapa, ardeiul, morcovul, varza  si radacina de patrunjel taiate marunt, in 2-3 linguri de ulei de floarea soarelui. Le-am calit cateva minute, apoi am adaugat restul legumelor congelate. Le-am acoperit cu apa, si le-am lasat la fiert pentru jumatate de ora, la foc mic. Am condimentet cu sare si piper dupa gust. La final am adaugat frunzele de patrunjel tocate marunt si otet de mere dupa gust. Otetul de mere se poate inlocui cu zeama de lamaie sau cu bors.


Pofta buna!

Pita cu unsoare si boia

Pentru ca mi-a facut pofta Adi Hadean cu chestia asta, si pentru ca in urma postarii Pita uda cu zahar, s-a starnit o mica dezbatere pe Facebook, despre ce mancam noi cand eram copii, a trebuit sa va pregatesc si niste pita cu unsoare (sau untura), cu boia si ceapa. Mai ales ca majoritatea celor din diaspora, nu au acces la aceste bunatati si si-au dorit sa le vada macar in fotografie.

O sa spuneti ca nu e sanatos, dar sa fim seriosi! Noi mancam asta cand eram copii, iar copiii de azi, mananca snacks-uri, chips-uri si alte porcarii cu continut enorm de substante necunoscute. Macar porcul era crescut cu hrana „bio“, si untura nu contine conservanti.

Si pita cu unsoare si boia se manca intotdeauna, afara, la joaca, si la fel ca cea uda si cu zahar, cadea intotdeauna cu partea unsa in jos.


Ingrediente:
unsoare/untura
boia dulce (sau picanta daca va place)
sare
ceapa (sau rosii, ardei sau castraveti)


Pita trebuie sa fie moale, proaspata si daca se poate din aceea pe vatra. Mie imi place painea abia scoasa din cuptor. Daca e calda unsoarea se va topi pe ea.
Se unge cu unsoare, se sareaza si se pudreaza cu boia. Se mananca cu ceapa, sau rosii si ardei.

Va doresc pofta buna, in timp ce adun firimiturile din tastatura!



xxxx

Guest post: Roxana Soare- Bulion cu paste

Daca nu ati vizitat pana cum Draw for joy, va rog sa o faceti. Este blogul extraordinar al Roxanei Soare. M-am indragostit de desenele ei de prima data cand i-am vizitat blogul, si de atunci nu ratez nici o noua postare. Are talent cu nemiluita si umor pe masura. Despre Roxana, puteti afla mai multe de aici, o biografie ilustrata si mult mai expresiva decat as putea sa va povestesc eu vreodata in cuvinte. Ii multumesc din suflet pentru desenele pe care le-a facut pentru Bucatar Maniac si sunt onorat. Va las in continuare in compania Roxanei si a minunatelor ei ilustratii:


Ingredientul vedeta este: BULIONUL.
Mie imi place bulionul la nebunie si il mananc gol, cu paine sau in orice mancare si combinatie.
Acum va prezint o reteta delicioasa care se face foarte simplu: Bulion cu paste
Aveti nevoie de paste, bulion si apa calda.
1. Puneti toate ingredientele pe masa, aveti grija ca pastele sa fie fierte.
2. Puneti bulion intr-un castron, turnati apa calda peste el si amestecati.
3. Puneti pastele la sfarsit.
Luati, mancati si din barba sa nu dati!

@ Drepturile de autor asupra ilustratiilor din aceasta postare, apartin Roxanei Soare

Salvia

A rasarit si salvia. Doua fire subtirele cu cate doua frunzulite verzi. Mini - gradina mea de pe terasa incepe sa prinda contur. Iarna se incapataneaza insa sa imi puna piedici in continuare. Asa ca trebuie sa tin plantutele in casa unde nu au destula lumina, pentru ca e mai tot timpul innorat.

Salvia (Salvia officinalis) este atat o planta decorativa, cat si un condiment cu o aroma extraordinara. Face parte, la fel ca si oregano, din familia mentei, dar are o aroma care aduce putin cu piperul.Se foloseste pentru a condimenta carnuri grase, in special in marinade, dar poate fi folosit ca si umplutura, in sosuri, alaturi de branzaturi. In Italia se consuma si impreuna cu paste iar in Germania pentru condimantarea unor mezeluri. Eu abia astept sa o folosesc la niste fripturi.

Sper ca nu incalc legi cultivand salvie in ghiveci, pentru ca am inteles ca unele soiuri (salvia divinorum) sunt folosite ca halucinogene, avand efecte apropiate de cele ale LSD-ului. Eu incerc sa cresc intr-un ghiveci salvie comuna, pentru a o folosi in scopuri gastronomice. Ma simt obligat sa mentionez asta, pentru ca traiesc in Romania si ma pot astepta la orice...:P. Deja vad stirea: „dupa ce toate magazinele etnobotanice au fost inchise, autoritatile au descoperit si arestat un blogger care cultiva substante halucinogene... pe net“ :PPPP

Am sa revin cu fotografii, pe masura ce plantele se vor dezvolta.


xxxxxxx

3 iunie 2010- completare
Asa cum v-am promis am revenit cu actualizari despre salvie. Plantutele pe care le vedeti in imaginea de mai sus, nu au rezistat mai mult de o saptamana. Am semanat din nou intr-o jardiniera, afara pe terasa, si de data asta am avut succes. Acum am o „padure de salvie“, aromata si gata de pus in mancare.

Pita uda cu zahar

Nu radeti! E delicioasa. Poate ca sunt putin nostalgic in ultimul timp, dar vazand-o pe Maya crescand, imi aduc aminte de copilaria mea si de micile placeri pe care ni le permiteam atunci. „Pita uda si cu zahar“ era una din ele“. Se consuma intotdeauna in grup, cu ceilalti copii, afara la joaca. Mai ajungea si pe jos, mai zbura zaharul de pe ea, dar era  acel „ceva bun“ pe care il cauti cand ti-e pofta de ceva dulce si nu sti ce ai vrea sa manaci.

Cred ca pita uda cu zahar era varianta comunista autohtona a nutellei pe paine. Era tare buna! Si este in continuare.

Atentie! A se consuma cu moderatiune, cam o data la cateva luni! Continut foarte mare de zahar! :)

Ingrediente:
paine
apa
zahar

Recomand painea de casa sau painea pe vatra. O felie de paine se stropeste cu putina apa, cat sa fie umeda, dar sa nu se imbibe prea tare. Deci nu o puneti sub robinet. Deasupra se presara zahar. Se consuma imediat, in timp ce se joaca „de-a prinselea “.


xxxxx